Sper ca Drejan să nu-și ceară scuze
Citat inventat din Drejan: "Eu mă uit la meciurile voastre și mă simt ca-n Procesul lui Kafka. Normal că apoi ce scriu vă face să vă simțiți ca-n Metamorfoza. Fiecare cu durerea lui. Citiți-l, bă, măcar pe Freud, și veți da centrări mai bune!..."
Ce moment mai bun este să discuți despre fapta reprobabilă a unui ziarist care s-a exprimat dur-violent la adresa tricolorilor decât acum, când toată lumea trăiește extazul calificării?
Inclusiv cei care erau dezamăgiți până la-njurătură în legătură cu ultimele prestații ale echipei lui Iordănescu înainte de Euro.
Prin urmare, am plăcerea să explic astăzi de ce Narcis Drejan n-ar trebui să-și ceară scuze pentru afirmațiile făcute la adresa lui Stanciu și a colegilor săi după meciurile cu Bulgaria și Liechtenstein
De ce nu cred că e cazul ca Narcis Drejan să-și scuze lui Stanciu sau tricolorilor
Îți ceri scuze când consideri c-ai făcut o greșeală și o regreți.
Vezi?
Sunt două condiții.
Nu e suficient să consideri c-ai făcut o greșeală, ci să o și regreți. Altfel, scuzele care încearcă să-ți salveze propria piele de mușcăturile amestecate ale celor îndreptățiți și ale șacalilor de ocazie sunt fără valoare.
Mai mult, nu produc absolut nicio reparație pentru cel față de care ai greșit, ci doar oferă satisfacție unor indivizi morți după plăcerea de-a-i vedea pe alții în posturi pe care ei le consideră umilitoare: “Hăhăhă, și-a cerut scuze!”.
Nu are rost să faci așa ceva.
Din contră, e foarte sănătos să stai în linie cu ceea ce crezi chiar dacă ceea ce crezi nu este ceva popular sau chiar e considerat greșit de o majoritate.
Ca simplu suporter, îți poți permite luxul de-a te da după cum bate vântul calificărilor, ca ziarist e esențial să te dai după ceea ce crezi cu adevărat, nu după ceea ce ar vrea publicul tău să audă / vadă.
Cel mai bun moment în care-ți poți cere scuze dacă ai greșit și regreți c-ai greșit
Înainte de orice, ce-nseamnă să greșești și să nu regreți c-ai greșit?
Ușor, psihologi de online, vorbesc despre fapte simple, nu de tulburări la modă.
Simplu - faci o eroare, dar eroarea respectivă face parte din joc.
De exemplu, zici ca mine că Petrolul a fost în ultimele două sezoane o echipă care a obținut mult mai multe puncte decât merita și că va retrograda.
Și Petrolul nu retrogradează.
Am greșit?
Regret?
Nici pe departe.
Trebuie să-mi cer scuze?
Fii serios!
A, pot să constat că fac erori din când în când, dar de aici și până a mă îngrijora că am lezat sentimentele unor suporteri care au văzut lucrurile diferit de mine e o cale lungă.
Bun, să revin la Narcis Drejan și scuzele sale pe care mulți le vor scrise, mai ales cei care n-au fost în absolut niciun fel afectați de remarcile editorialistului Gazetei.
Deși mulți spun că nu e niciodată prea târziu să-ți ceri scuze, adevărul este că unele momente sunt mai bune decât altele.
De exemplu, dacă prin absurd Narcis simțea că a greșit ceva și regreta acest lucru, trebuia să-și ceară acele scuze imediat după ce a comis eroarea.
Nu după meciul cu Ucraina, nu după calificarea cu Slovenia, nu după o eventuală faptă măreață cu Olanda sau cine știe cu cine vom mai juca și vom produce surprize.
Atunci, când nimic nu te obliga să-ți ceri scuze, nu exista nici presiunea celor care tot timpul au crezut în echipa națională, nici presiunea ipocriților care se arătau dezamăgiți de tricolori, iar acum nu mai se mai opresc să se declare mândri de ai noștri.
Ce trebuie să știi dacă te simți lezat de ce spun diverși ziariști în texte de opinie
Am văzut o grămadă de oameni care nu fac diferența dintre un text de opinie și o știre sau alt tip de material informativ.
Mai mult, dacă ceea ce citesc îi deranjează, ar vrea să vadă diverse măsuri luate împotriva ziaristului. De obicei, măsuri blânde, din categoria datului afară.
De ce se întâmplă asta?
Pentru că presa nu face vreodată efortul de-a explica regulile jocului.
Printre aceste reguli, există și următoarele 3:
-
Nu scriem ceea ce vrea publicul să scriem, ci ceea ce interesează publicul. Degeaba spui că nu vrei să auzi ce spune Gigi Becali pentru că în practică există o masă uriașă de oameni interesați de ce spune Gigi Becali.
-
Textele de opinie reprezintă uneori în toată splendoarea sa gândirea subiectivă a autorului. Degeaba te enervează, e părerea omului. Cum părerea ta poate fi că cel care a scris e un idiot. Nu-l mai citi și mergi mai departe.
-
Când presa își laudă publicul că e frumos, inteligent, special, bla-bla, fii sigur că presa minte printr-o generalizare grosolană. Mai mult, cei care spun asta încearcă să compenseze faptul că nu te respectă printr-un act jurnalistic de calitate.
Ce aș face în locul lui Narcis Drejan
Am văzut că la fiecare text pe care-l scrie după ce-a-nceput Euro, vin diverși care-i cer să arate că-i este rușine de ceea ce a spus, să-și ceară scuze, să nu mai fie laș și altele de gen.
Prin urmare, există un soi de presiune asupra sa să spună ceva.
Nu știu ce va face, dar îți pot spune ce bănuiesc că aș face eu în locul său.
Dacă aș considera că am exagerat în exprimarea față de jucătorii “naționalei” fără însă să regret în vreun fel asta, aș spune că uneori prind zile mai proaste. Chiar mizerabile de-a dreptul.
Exact ca Stanciu și colegii săi la meciurile cu Bulgaria și Liechtenstein.
Și când se-ntâmplă asta, apreciez că asemeni tricolorilor am un public care să mă tragă de mânecă prin vorbe frumoase.
Prin urmare, știu ce simt ei pentru că știu ce simt și eu.
Și le-aș dori tricolorilor să treacă peste asta așa cum trec și eu peste.
Cam asta ar fi ideea în mare.
Dacă n-aș considera că am greșit în vreun fel, le-aș mulțumi tricolorilor că după performanța de la Euro au reușit să mai șteargă parțial din impresia deplorabilă pe care mi-au produs-o la acele două partide de pregătire.
Și categoric aș face mișto de acea parte a publicului profund ipocrită care azi este alături de tricolori, iar ieri era alături de tricolori dar de-o manieră forțat sexuală.
Hehehe, întotdeauna e bine să identifici ipocrizia când un ipocrit încearcă să se dea virtuos.
Bine, adevărul este că-i greu să simulez astfel de scenarii pentru că sunt singurul ziarist din România care a spus înainte să se joace primul meci pentru calificarea la Euro că avem șanse mari să mergem la turneul final, chiar de pe primul loc, înaintea Elveției.
În fine, ceea ce mi se pare mie că ar reprezenta o super protecție pentru orice ziarist care are tendința de-a se înflăcăra și a se lăsa dus de val este o regulă pe care încerc cu destul de mult succes să o aplic de multă vreme.
Să nu spun în scris ceea ce nu aș putea spune într-o discuție față-n față cu cel despre care scriu.
Desigur, regula aceasta poate fi îmbrățișată și de profesioniștii de Facebook care una spun online și alta-ți spun când se întâlnesc cu tine întâmplător prin oraș:
"Domnul Lipovan, sunteți cel mai tare!".